Spre gri...

De ce spun asta?..pentru simplu fapt ca, ce era un cosmar "azi 2 , maine 1"...s-a dovedit a fi un cosmar..cei 2..au ramas 2...insa nu e la fel...desi pauza a luat sfarsit...ea nu simte ca e bine...ca e fericita...de ce?...pentru ca el nu reuseste sa o faca sa se simta asa...el nu pare sa vada mai incolo de aparente...si ea...ea, reuseste sa isi ascunda trairile fata de el..e "numai lapte si miere"...de ce? pentru ca ea vrea sa fie fericita...insa isi doreste fericirea ce o avea langa ...copilutul de 16 ani:)..ce vremuri..ce emotii...ce palpitatii...insa acele vremuri nu au cum sa se intoarca..pentru simplu fapt ca cei 2 s-au maturizat, nu zic ca nu exista posibilitatea sa mai fie impreuna...ar exista o sansa cam de 70% insa...nu ar mai fi la fel..nimic nu mai e la fel dupa ce legatura odata stransa s-a rupt:|...tot frig afara...tot zapada....tot decorul acesta de iarna ar trebui sa-mi inghete si mie sufletul...sa nu mai simt...sa nu mai sufar..insa ce ar mai fi de viata aceasta daca nu ar mai exista suferinta? cu ce ne-am mai ocupa noi timpul?...stresul, suferinta, lipsa de timp alocata pentru noi...totul contribuie la "viata actuala"....uneori simt ca Madalina a luat decizia corecta..de ce? pentru ca a obosit sa lupte...nu intotdeauna ceea ce e corect este si bun..cum sa explic?...viata aceasta ne ofera multe urcusuri dar si coborasuri, tocmai pentru "a nu ne-o lua in cap" atunci cand forta binelui s-a "instalat" la noi...si probabil problemele mele nu se pot numi probleme dar...in momentul de fata pentru mine asta sunt...nu stiu....nu cred ca mai vreau altceva in afara de liniste....

Negru...

Aceasta este culoarea actuala din viata mea....durerea se acutizeaza..toate planurile, visurile se destrama...si toate acestea din cauza lui...rectific..a mea...de ce? pentru ca nu suport sa fiu calcata in picioare si spun tot timpul ceea ce ma doare...desii asta supara...se pare ca a suparat asa mult incat a renuntat la mine....pentru o pauza...insa stiu ca pauza e urmata de sfarsit....doare.....ca si cum o parte din mine e sfasaiata...simt ca se repeta istoria din ultimile luni...imi ofer sufletul si mi-l recapat bucati....iar fluturii nu imi mai tin companie...fug...si ei fug...toti fug...am un dar extraordinar de a-i indeparta pe toti de mine...nu mai stiu..nu mai vreau..m-am saturat...am obosit...la ce folos sa continuu ceva ce stiu ca va ajunge la acelasi lucru?...de ce sa-ti doresti langa tine o persoana care nu e dispusa sa riste pentru tine...sa te faca sa te simti cea mai importanta...in siguranta..iubita?..poate pt ca sunt masochista...ajung sa cred ca imi place sa sufar...gandurile imi vin siroaie....afara ninge....ca si cum si cerul ma consoleaza "plangand" alaturi de mine...ce rezolv daca plang? nimic...nu il pot intoarce...la ce folos sa am tot timpul pe cine vreau daca nu am suficienta putere sa-l si opresc?...sunt pesimista...dar e cel mai bine, desi nu as fi in stare sa ma bucur acum de nimic...simt ca traiesc un cosmar..azi 2 maine 1...

Dis de dimineata...

As putea scrie o "carte de vise"....de multe ori am o noapte agitata:)) si acest lucru nu se datoreaza faptului ca am o "noapte alba", ci dimpotriva, pt ca nu reusesc sa ma odihnesc din cauza viselor......si acum sa nu ne intelegem gresit....placandu-mi la nebunie lb. romana, stiu sa fac diferenta intre VISE si VISURI....sa ma "exteriorizez" :P...visele sunt imaginile, sunetele si toate cele pe care le vedem in somn iar visurile sunt aspiratiile noastre...astea fiind lamurite, as dorii sa revenim:P...cartea mea ar putea incepe prin cateva definitii pshihologice, deoarece, cand eram mica, mai exact, dupa divortul parintiilor, noaptea pt mine, era un adevarat cosmar....in adevaratul sens al cuvantului, si asta pt ca, adormeam si era "acolo" cineva nesuferit care-mi tiuia de ma innebunea. Degeaba ziceam eu toate rugaciunile posibile si imposibile, pt ca "nesuferitul" sunet era acolo, si inceta ...abia dupa cateva ore....si simteam ca imi lipseste "o doaga" pt ca era logic ca doar eu auzeam "nesuferitul" ca mami mea dormea fara nici o pb....nu stiu cand a incetat toata "distractia", insa eu pun pe baza framantarilor si sentimentului de vinovatie, pt ca altceva nu-mi vine in minte...in fine...un alt capitol ar fi "caderile" mele de pe toate stancile, acoperisurile, scarile...si toate lucrurile posibile si imposibile:P...si culmea este faptul ca pana acum nu am avut "placerea" sa ma rostogolesc de pe undeva :D si sper totusi ca nici nu voi avea:P..insa cel mai cel capitol ar fi intitulat "femeia cu barba" si asta nu ar fi un numar de circ, ci "protagonista" as fi chiar eu...da...groaznic a fost visul...pe langa ca ma preocupa parul de prin toate zonele, mai lipsea sa ma visez cu barba...dar de vina cred eu ca e profu` de microeconomie, deoarece mi-a captat atentia prin noul lui look....ca un marocan, imbracat absolut tot in negru si cu o barba de zici ca el e viitorul Mos Craciun...in fine, cert e ca dimineata mi-am amintit ce am visat si am fugit la oglinda...nici nu ma puteam gandii in momentul respectiv la nimic....ferice de mine ca totul a fost doar un vis....iar mai nou....cel mai nou, tin sa precizez, adica chiar azi-noapte, am visat ca sunt in Baia Mare, si-n apropierea blocului veneau 2 autobuze fiecare pe sensul sau, si dintr-o data drumul s-a ingustat si unul a intrat aproape intr-un magazin ca sa nu faca accident cu celalalt...ce o fi insemnand asta nu stiu...probabil ura care o am pe ele...si faptul ca nu mai gasesti bilete in ele ci la cateva colturi...iar acolo normal...au si ei un program ..si daca tu nu ai prevazut ca peste 2 zile spre seara tb sa ajungi in celalalt capat de Cj...mergi pe jos sau cu taxi,pt ca bilet...ia de unde nu-i...si cam asa imi "ocup" eu noptile.... xoxo

Riscul

Ce este riscul?....ceva din care poti iesii in castig sau dimpotriva...in pierdere...de ce atunci cand ne dorim ceva mult de tot si obtinem, facem unele "prostioare" care ne pun in pericol "acel ceva"?...sau poate doar eu fac aceste greseli....acum cateva zile cineva drag mie imi spunea ca gandesc prea mult...insa se pare ca atunci cand e chiar necesar sa "gandesc" eu nu o fac...mi-am pus in pericol un "ceva" drag mie....si regret...si sper ca regretul meu sa nu fie "intarziat"...in sensul ca se va pierde totul...e greu sa ma inteleaga cineva..insa nici nu cred ca vreau acest lucru...vreau sa fiu eu si atat....poate ca cineva...la un moment dat isi va face aparitia si ma va intelege...insa pana atunci prefer sa fie totul asa...ordonat in felul meu..
Tot timpul am fost de parere ca mai bine regreti ceva ce ai facut deja decat sa traiesti mereu cu intrebarea "cum ar fi fost daca...?" ...si am pus in aplicare acest lucru...si mi-am trait viata pana acum intr-un mod...in care sa nu-mi fie jena cu mine....mie ...sau celor apropiati mie...insa eu nu ma stiu oprii....daca am o obsesie...atunci....cand "obsesia" isi face "aparitia" eu spun 'prezent'...desi imi promit ca voi renunta...e greu...e mai puternic acest lucru decat vointa mea de a face lucrurile asa cum trebuie...poate acum realizez ca e gresita purtarea mea....intr-o oarecare masura...insa ma gandesc ca daca realizez acest lucru....s-ar putea cumva, ca, gresala mea sa fie putin mai mare decat reusesc eu sa o vad?....probabil deocamdata va ramane o enigma..

Septembrie...

Toamna s-a instalat de ceva vreme in oraselul meu...nu neaparat prin culoare...ci pur si simplu prin temperatura...si prin orele care se transfera la noapte...rau asa:P....pentru unii care trebuie sa se intoarca seara de la servici...probabil sunt nevoiti sa se intoarca printr-un parc....trist ca noi nu avem un "CSI NY" :p pe Danny sau pe Flack...nu ne-am supara nici daca s-ar putea sa fie amandoi...crimele ar devenii mult mai dragute, iar stirile de la ora 17 mai urmarite:))...uite unde am ajuns de la toamna...dar sa revenim...toamna ....avea o insemnatate mai aparte pana acum 2 ani, insa eu nu am realizat acest lucru numai acum...si anume....pt mine, sfarsitul vacantei, si anume 14 sept era sfarsitul verii:P...aproape tot timpul pe 15 sept ploua...insa eram fericita ca incepe scoala/ liceul ca sa imi pot revedea prof. de lb romana:P....de abia asteptam sa ii mai demonstrez o data ca desi lista ei de lecturi era "infinita" eu tot am reusit sa o duc la capat 8->...frumoase vremuri...tot timpul ii acuzam pe cei mai in varsta ca sunt inapoiati, si nu stiu ei ce vorbesc, insa cu cat inaintam si noi in varsta, realizam ca au avut dreptate cand ne spuneau sa profitam de anii de scoala si liceu deoarece nu vom mai intalnii asemenea vremuri...daca stam bine sa analizam...nu ne mai intalnim cu nici o zi care trece...si de aceea e bine sa facem ceva in fiecare zi...sa nu le lasam sa treaca pe langa noi fara a-i suna pe cei dragi, pe bunici, pe parinti in caz ca nu suntem langa ei...sa le spunem ca ne este dor de ei, ca-i iubim, sa-i intrebam de sanatate si ....multe altele...pentru ca pentru ei, un simplu telefon inseamna mult mai mult decat credem noi....mi-e teama ca nu imi va ajunge timpul...sa le demonstrez buniciilor ca imi sunt foarte dragi...ca nu voi putea sa ma realizez ca sa ii fac sa fie mandrii de mine...ca nu voi putea sa le prezint baietelul meu :P atunci cand il voi avea...insa altii poate au temeri mai mari ca ale mele....poate toate gandurile acestea sunt doar din cauza toamnei:P...multi imi spun ca uneori gandesc prea mult...si...poate au dreptate:P

Iunie...

Ziua copilului...vara, sesiune(urmata de promovari sau restante, dupa caz:P si posibilitati), practica, job-uri, bazine, aventuri, cluburi :> cam asa vad eu "iunie perfect" insa cum nu tot timpul planurile au si o realizare, ne lingem pe botic pt unele esecuri, oricum, viata e scurta si desi de multe ori ne vine sa urcam intr-un tren si sa mergem departe fara a sti destinatia, tb sa privim viata ca atare si s-o infruntam deoarece solutia problemelor nu o sa o gasim in fuga, alcool, droguri sau mai stiu eu ce....in fine...o vara perfecta este aceea gen "American Pie" cu multe chestii care iti lasa urme, adica amintiri, insa nu poti sa ai parte de toate acestea daca nu ai prietenii alaturi de tine, iar in cazul meu, in care urmezi o facultate departe de casa, tb sa iti imparti prietenii...iar vara nu ne aduna, din contra, ne desparte...si de aici pornesc cu un "contra" asupra sintagmei de "vara perfecta" pt ca asa ceva nu exista...de cele mai multe ori tb sa sacrifici ceva pt a avea un beneficiu...cam asa merg lucrurile si-n economie...simt deja lipsa prietenilor mei de aici....lipsa *7*-ului...prietenii stiu de ce:))...insa octombrie va venii impreuna cu multe alte amintiri si nazbatii...dar cu o urma de regret ca au trecut mult prea repede 2 ani de facultate de care simt ca nu am profitat cum ar fi tb:|...to be continued:P

Baloane:P...

Stiati ca ? :
Baloanele se mai numeau aerostate iar astăzi ele sunt considerate o categorie din grupa mare a aerostatelor, pe lângă grupa dirijabilelor.?! Daca nu, ati aflat acum:P
Baloanele sunt agreate in special de copii,[ insa sunt unele"baloane" de care se bucura si adultii:)))]...sa revenim:P, baloanele se pot umfla pe cale naturala :D...sau cu ajutorul unui aparat extrem de galagios care sperie copii:)) va vorbesc din propria experienta cum altfel este si normal:) Am fost chemata la o promotie la un magazin de pantofi din Iulius Mall, "pantaloni negrii, pantofi negrii iar tricoul il veti primii de acolo" spunea "sefa" vineri seara :D ok, sambata la amiaza dupa o noapte alba de chef am mers in locul cu cauza f zambitoare, insa vanzatoarele ne-au privit ceva de genul: "nu fiti f entuziasmate deoarece tb sa umflati niste baloane" la care noi in gand ":O:O:Owtf" insa ne-am linistit cand am vazut ca nu tb sa depunem f mare efort si riscul de-a ne scoate plamanii afara dupa o noapte de...lichide:D....cu pliantele intr-o mana si cu baloanele in cealalta am inceput "munca" insa am sesizat ca succes avem si la batrani nu numai la copii ;))...ceea ce mi-a placut a fost ca aceasta promotie avea in spate si o campanie pt copii, desi bazata pe niste "scoruri" la pantofi de toata frumusetea..avea o cauza buna, si anume, orice pereche de pantofiori de copii donata, iti aducea o reducere la o pereche noua de pantofiori:) dragut, insa nu toti oamenii cu o situatie financiara decenta puteau trece pragul magazinului...baietei draguti, lume multa, glume, sotii...si 5 ore scurse cu un oarecare succes :P

Martie..

Hmm...se spune ca e luna in care femeile sunt cele mai sarbatorite :P probabil asa si este oficial, insa nu neaparat, deoarece nu vad necesar un motiv anume pt care o femeie sa fie sarbatorita...in fine...intr-o postare anterioara ma "minunam" de viata aceasta...cu bune cu rele este tare palpitanta:P si imi place...imi place deoarece am unele zile ..nu tocmai bune, dar ceea ce ma face o fiinta "speciala" e ca am impresia ca in zilele respective eu sunt cea mai importanta si totul se invarte in jurul meu...:P si...rad dupa cateva zile deoarece realizez ca nu e asa..:P si ca prietenii mei chiar imi sunt prieteni deoarece ma accepta asa cum sunt si ma fac sa ma simt ca si cum "lumea s-ar invarti in jurul meu:D" si imi place.... ador cum pot trece de la un subiect la altul...imi place sa ma exteriorizez...si sa plang atunci cand ceva nu imi convine..si in ultima vreme pot afirma ca am facut-o cam des... am o obsesie..care in ultima vreme o "practic" in fiecare saptamana:P...love is in the air:D...in fine, "obsesia" mea imi ocupa tot timpul...si ma face fericita :p si asta nu e prea bine...pentru ca am impresia ca a devenit un viciu de care sunt al naibii de dependenta:D lista mea se mareste:D si e de bine zic eu:)) ce bine e sa ma inteleg doar eu...:P e 15.03...si ninge ...se pare ca iarna s-a indragostit de noi si nu ar vrea sa ne paraseasca...dragut pt unii dar regretabil pt altii..de exemplu, oamenii strazii...pe cand se gandeau ca au scapat si ei de nopti interminabile de frig, parca viata le face in ciuda...trist...dar sa revenim:P la "noul meu viciu" e ieftin:P nu dauneaza sanatatii:D dar este ca un "agent de vanzari" :D iti aduce "fluturasi" in stomac:)) fara factura...see ya:*

Viata..

..Februarie...ea cu o zi inainte de ultimul examen nu prea are chef de invatat asa ca intra putin pe net...dintr-o vorba in alta, ajunge sa vorbeasca cu un baiat...care o impresioneaza...poate cam prea tare...si discuta despre vrute si nevrute pana la o ora tarzie in noapte...deoarece povestiile nu au avut o finalitate, schimba nr de tel si continua pana pe la 4 dimineata prin mesaje, cand se decid sa se puna la somn pt cateva ore...dimineata mesajele curg iar ca un izvor...vine ora examenului...ea nu se simte pregatita...colegii vorbesc in jurul ei despre formule, probleme, teoreme...nimic nu ii suna cunoscut...intra la examen..parca e ziua blestemata...ajunge in primul rand, adio mesaje trimise cu teoria...problemele par a nu avea o rezolvare...trece o ora din examen..foaia este aproape goala...pana cand reuseste sa prinda un moment pt a trimite un mesaj cu un punct din teorie...primeste raspuns...copiaza...incepe sa isi aminteasca restul teoriei...incepe sa rezolve o problema...calculele parca se "descurca" singure...profesorul muta o blonda langa ea...mana cereasca, a doua problema isi afla rezolvarea pe foaia blondei, ziua incepe sa se insenineze...expira timpul...ea rasufla usurata ca a scapat de sesiune..merge sa isi faca bagajele....pleaca acasa..mesajele cu el continua si pe autocar...continua si dupa ce a ajuns acasa...adoarme pe la vreo 2 dimineata....la 5 se trezeste si continua cu mesajele inca vreo 2 ore...adoarme...e sambata...merge la cumparaturi....curatenia se termina repede...stabilesc o intalnire...ea amana cateva ore...intr-un sf se intalnesc...el intarzie 1 minut...merg la un suc pana pe la 1 noaptea..o conduce acasa...a doua zi nu se intalnesc deoarece ea are alte planuri....si bine face pt ca oricum nu era serios...