M-am trezit cu aceasta dorinta de a fii iar un copil....ce bine era atunci cand ne deghizam in orice vedeam ca fac "oamenii mari" :) eram doctori in caz ca ne durea ceva si eram dusi la doctor, eram avocati in cazul in care eram prezenti involuntar la un divort, eram mama pentru colectia de papusi cand aveam doar un singur parinte in preajma....:)
Ce s-a schimbat?
Si acum jucam niste roluri, de prieteni, iubite, de amici, de vecini....si am ajuns sa le jucam asa bine incat uneori uitam cine suntem...uitam ca atat timp cat avem parinti inca mai suntem copii...
Ma bucur ca m-am obisnuit acum ceva timp sa ii spun "te iubesc" mamei....si pana acum ii spuneam insa nu asa de des...si se simte al naibii de bine atunci cand simti ca nu ai de ce sa te mai ridici din pat, simti o stare groaznica din care nu vei iesi prea repede dar suna telefonul si la final mama iti spune:
"- Ai grija de tine, te pup si te iubesc"
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu