Imi apar in ultima perioada din ce in ce mai multe cazuri triste, cu copii bolnavi de diverse boli incurabile, care se agata de orice posibilitate sa mai traiasca.
Din pacate, majoritatea nu reusesc sa supravietuiasca in ciuda tuturor eforturilor, cum a fost si cazul Madalinei, al carui iubit a fost in permanenta langa ea, chiar daca nu i-a legat altceva decat o relatie de iubire. O relatie in care in ultima perioada, acesta a stat langa ea in toate momentele, chiar si cand si-a pierdut parul, puterea de a se mai ridica, a paralizat, el putea sa isi "vada de treaba in uk" dar atunci el a lasat tot si a fost langa ea. O iubire din acesta, rar se mai intalneste. Si din pacate nu se termina bine.
Din pacate, in zilele noastre, ceea ce facem pt cel de langa noi, pare o normalitate absoluta, si daca incerci sa scoti acel lucru in evidenta, ti se raspunde cu : " vrei sa-ti ridic o statuie?"
Eu inca nu pot sa cred ca eu sunt personajul principal in acest "Serial" .
Suntem atat de buni in a oferi sfaturi celor care asteapta sau nu, dar esuam in a le aplica in propria viata.
Exista fericirea absoluta? Aceea in care sa te trezesti dimineata si sa ii multumesti lui Dumnezeu pt cel pe care il ai langa tine, si el sa faca acelasi lucru? Sa simti intr-adevar ca esti binecuvantat?
Refuz sa cred ca si acum, dupa 7 ani eu iar nu sunt fericita.
Am asteptari prea mari? Ai mei dupa 21 de ani impreuna inca fac lucruri impreuna, se completeaza, se inteleg si numai din priviri. Eu? Eu incerc sa tac, ca sa nu il "provoc" iar :)
Ce viata buna....
Probabil eu sunt vinovata.
Mereu ma educ sa nu am asteptari de la nimeni ca sa nu ajung dezamagita.
Si daca maine sunt mutata acasa si las totul in urma?
Da...o sa fie ft greu, dar posibil sa-mi imaginez ca iar e plecat si vb o data, max de 2x pe zi, sau pot sa ma gandesc ca suntem certati si nu ma mai suna ca prefera orgoliul lui prostesc.
Si cu mama lui? ce se intampla? Pot sa o vizitez in continuare, nu e ca si cum ar tb sa fiu "intr-o relatie" cu el ca sa merg pana la ea. Mereu cu mamele cu care ma intelegeam bine, relatiile nu functionau. Asa se intampla si aici.
Bine ca nu mi-am cumparat rochia.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu